Sunt aceste tipuri de anvelope legale pe strada?
O anvelopa de curse este un tip de anvelopa cu o banda de rulare neteda [1][2][3][4] care este utilizata in principal in cursele de masini. Prima anvelopa slick de productie a fost dezvoltata de M&H Tires la inceputul anilor ’50 pentru a fi utilizata in cursele de acceleratie.
Prin eliminarea canelurilor din banda de rulare, aceste anvelope asigura cea mai mare suprafata de contact posibila cu soseaua si maximizeaza tractiunea uscata pentru orice dimensiune a anvelope. Anvelopele slick sunt utilizate pe circuite si in cursele rutiere, unde acceleratia, directia si franarea necesita tractiune maxima a fiecarei roti.
Anvelopele de acest gen sunt utilizate in mod normal numai pe rotile motoare in cursele de anduranta, unde singura preocupare este tractiunea maxima pentru a pune putere pe teren si nu sunt utilizate in raliuri. Vezi aici detalii despre sablare jante metal.
Pentru ce se folosesc anvelopele netede
Prima anvelopa practica a fost fabricata de John Boyd Dunlop, nascut in Scotia, in timp ce lucra ca medic veterinar in May Street, Belfast, in 1887, pentru bicicleta fiului sau, intr-un efort de a evita “durerile de cap” pe care le-a suferit atunci cand a condus pe drumuri proaste (brevetul lui Dunlop a fost ulterior declarat invalid din cauza starii de arta a scotianului Robert William Thomson). Dunlop este creditat cu „realizarea ca, cauciucul ar putea rezista uzurii fara a-si pierde puterea.”
Anvelopele sunt realizate dintr-un material flexibil elastomer, cum ar fi cauciucul, cu materiale de armare, cum ar fi tesatura si sarma. Companiile de anvelope au inceput sa functioneze la inceputul secolului al XX-lea si au crescut odata cu industria auto.
Anvelopele de curse sunt foarte specializate in functie de conditiile vehiculului si ale circuitului. Aceasta clasificare include anvelope pentru curse, drifting, Road Racing – precum si anvelope de curse supradimensionate pentru Formula One, IndyCar, NASCAR, raliuri, MotoGP si altele asemenea.
Anvelopele sunt special concepute pentru piste de curse specifice, bazate pe conditiile de suprafata, sarcinile in viraje si temperatura pistei. Anvelopele de curse sunt adesea proiectate cu obiective de greutate minima, astfel incat anvelopele pentru o cursa de 800 km pot parcurge doar 160 km inainte de a le schimba, sau anvelopele pentru o cursa de Formula 1 de 300 km pot parcurge doar 150 km. Unii producatori de anvelope investesc masiv in dezvoltarea anvelopelor de curse ca parte a strategiei de marketing a companiei si ca mijloc de publicitate pentru a atrage clienti.
Daca vreodata luati masina pe o pista de curse, trebuie sa luati in considerare, probabil si cumpararea de anvelope speciale de curse. O anvelopa care poate ajuta la reducerea timpilor de tura si poate fi utilizata pe strada in acelasi timp, pare o optiune excelenta pentru oricine nu are luxul unei masini de curse construite special. Pentru cei mai duri piloti, DOT (Departamentul de Transport) anvelopele de curse sunt raspunsul.
Cum au aparut anvelopele?
Roata a fost inventata in jurul anului 3500 i.Hr., devenind una dintre cele mai mari inovatii ale omului. In forma sa cea mai timpurie, roata era o bucata de lemn curbata. In cele din urma, a fost adaugata piele pentru a face calatoria mai moale. De-a lungul timpului, pielea a fost inlocuita cu cauciuc. Anvelopa originala din cauciuc era din cauciuc solid, fara aer si era folosita de vehiculele cu viteza mica.
Benz a inventat prima masina pe benzina in 1888, echipata cu anvelope metalice acoperite cu cauciuc umplut cu aer. Acesta a fost inceputul anvelopei pneumatice, care a fost vazuta pentru prima data de public intr-o cursa de automobile Paris-Bordeaux-Paris. Anvelopa de rulare a fost introdusa in 1905. Banda de rulare a fost conceputa pentru a proteja carcasa anvelopei de contactul direct cu drumul. De asemenea, a imbunatatit coeficientul de frecare a anvelopelor.
Anii 1920 au vazut dezvoltarea materialelor pentru anvelope. Compania DuPont a industrializat cauciucul sintetic in 1931, permitand cresterea productiei de anvelope, care era dependenta de cauciucul natural. Cauciucul sintetic a marcat un punct de cotitura in productia de anvelope. Anvelopa cu camera, o anvelopa de joasa presiune care avea o zona de contact mai mare cu suprafata drumului, a fost introdusa in 1923.
Anvelopele fara camera au fost dezvoltate in 1947 in incercarea de a reduce costul ridicat al pretului petrolului. Anvelopele fara camera au contribuit la reducerea greutatii vehiculului, permitand o reducere semnificativa a costurilor cu combustibilul.
Primele anvelope de iarna sau anvelope de zapada au fost introduse in Finlanda in 1934, cand Nokian a fabricat camioane cu anvelope care au fost concepute pentru a face fata vremii furtunoase.
Anvelopa radiala a fost inventata in anii 1950. Este un tip de anvelopa cu corzile si straturile de carcasa dispuse vertical pe directia de mers. Anvelopele radiale s-au dovedit a avea o economie de combustibil mai buna in comparatie cu alte anvelope. Acestea au asigurat un contact uniform al benzii de rulare cu suprafata drumului. Acest lucru a oferit o buna stabilitate de condus, chiar si la viteze mari.
