Cultura orzului, de la semanat la recoltare

0 Shares
0
0
0

Orzul este o planta cunoscuta de om inca din cele mai vechi timpuri: era deja cultivat in Orientul Mijlociu in mileniul 7 i.Hr. si de acolo s-a raspandit in intreaga lume. Numeroasele forme cultivate de orz apartin speciei Hordeum si se disting in functie de numarul de randuri de boabe de pe spic.

Inflorescenta orzului este o spicula al carei rahis este format din 20-30 de articole pe fiecare dintre ele, in pozitie alternanta, sunt purtate trei spice uniforme, unul mijlociu si doua laterale. In cazul in care numai spicul din mijloc al fiecarui nod al rahisului este fertil, iar cele doua laterale sunt sterile, spicul poarta numai doua randuri si are o forma puternic aplatizata: este vorba de orzul distict.

Daca, pe de alta parte, cele trei urechi de pe fiecare nod al rahisului sunt toate fertile, avem orcia polistica (sau hexastica) cu sase randuri. La fel ca si graul, orzul este de asemenea strict autogama.

O trasatura distinctiva importanta pentru recunoasterea lui este faptul ca frunzele au auriculele glabre si foarte dezvoltate, atat de mult incat imbratiseaza tulpina pana cand se suprapun una peste alta.

Tehnica de cultivare a orzului

Tehnica de cultivare samanta orz Esenzi este foarte asemanatoare cu cea a graului, inclusiv pentru ca noile soiuri de orz au atins un potential de productie nu mult mai mic. O tehnica de cultivare corecta implica o serie de precautii, cum ar fi:

  • Rotatie. Orzul este o specie care apartine categoriei de exploatare, intr-un program de rotatie trebuie sa urmeze o ameliorare sau o reinnoire. Nu se recomanda replantarea.
  • Semanatul. Cea mai mare parte a orzului este cultivat la insamantarea de toamna. Momentul optim este putin mai tarziu decat in cazul graului. Cele mai frecvente doze de insamantare sunt de 180-200 kg/ha pentru a obtine 400/500 de plante/m2, ceea ce va da nastere la o densitate optima de 600 de stiuleti/m2 dupa o buna afanare. Semanatul de primavara poate fi implementat pentru cultivarea orzului pentru fabricarea berii, permitand obtinerea unor loturi de boabe cu caracteristici mai bune. Ca si in cazul graului, este recomandabil sa se utilizeze seminte certificate si tabacite.
  • Fertilizare. Desi este o specie rezistenta si adaptabila, orzul beneficiaza de o fertilizare rationala. Pentru a realiza un plan de fertilizare corect, trebuie sa se ia in considerare productia preconizata.
  • Recoltare. Recoltarea orzului se face in acelasi mod ca si in cazul graului, dar incepe cu aproximativ zece zile mai devreme. Recoltarea trebuie sa se faca la timp pentru a evita pierderile datorate fragilitatii deosebite a urechii. Randamentele unitare sunt foarte variabile, in functie de zona de cultura, de tehnica de cultivare si de modelul sezonier. In zonele cele mai fertile, randamentele unitare la hectar pot ajunge la 7 tone, in timp ce in zonele mai putin fertile randamentele la hectar sunt de aproximativ 3-4 tone. Greutatea a 1.000 de cariopse este de 40-50 de grame pentru distichous, 35-45 de grame pentru polychous. Greutatea hectolitrica este de 65-70 kg/hl la distici si de 60-65 kg/hl la polistici. In ceea ce priveste productia de paie, raportul paie/grau este de aproximativ 1 sau putin mai mic.

De ce este recomandat sa mananci cereale?

Cerealele integrale au si alte beneficii digestive. Continutul de fibre mentine miscarile intestinale regulate (studiile au aratat ca persoanele care mananca mai multe fibre au nevoie de mai putine laxative). Si ajuta la prevenirea diverticulozei, afectiunea in care se formeaza pungi mici in peretele colonului, provocand inflamatie, constipatie , diaree si durere.

Fibrele sunt responsabile pentru mare parte din beneficii, dar cerealele integrale contin si acid lactic, care promoveaza „bacteriile bune” in intestinul gros. Aceste organisme ajuta digestia, promoveaza o mai buna absorbtie a nutritiei si chiar pot intari sistemul imunitar al organismului.

Cerealele integrale nu numai ca va ajuta sa impiedicati organismul sa absoarba colesterolul „rau”, ele pot, de asemenea, sa scada trigliceridele, ambele contribuind major la bolile de inima. De fapt, cerealele integrale reduc riscul de boli de inima in general.

Un studiu a constatat ca femeile care au consumat zilnic 2-3 portii de produse din cereale integrale aveau 30% mai putine sanse de a avea un atac de cord sau de a muri din cauza bolilor de inima, comparativ cu femeile care au mancat mai putin de o portie pe saptamana. „Orice forma de cereale integrale – inclusiv grau integral, ovaz, orez brun, orz, porumb, quinoa, secara, hrisca si mei – va conferi beneficii pentru sanatatea inimii”, spune Cheung.

Beneficiile cerealelor integrale nu se opresc cu colesterolul si trigliceridele. De asemenea, scad tensiunea arteriala, unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru bolile de inima. Un studiu a constatat un risc cu 19% mai mic de hipertensiune arteriala in randul barbatilor care au consumat mai mult de 7 portii de cereale integrale pentru micul dejun pe saptamana, comparativ cu cei care au mancat una sau mai putine.

Un studiu asupra femeilor a gasit, de asemenea, un beneficiu. „Mancatul de cereale integrale in loc de cereale rafinate scade substantial colesterolul din sange… trigliceridele, tensiunea arteriala si nivelul de insulina”, spune Cheung. „Ar fi de asteptat ca oricare dintre aceste modificari sa reduca riscul de boli de inima”.

0 Shares
You May Also Like