Cum a aparut folia solara?

0 Shares
0
0
0

Folia solara oferita de https://www.regalfermierul.ro/ vine in ajutorul fermierilor care doresc sa construiasca instalatii solare mai performante si cu o durata de viata mai mare. Cu o istorie impresionanta – solariile au fost folosite inca din timpul Imperiului Roman – acestea au evoluat dramatic in a doua jumatate a secolului XX, odata cu accesul larg la sticla si metal. Sub aceasta forma a avut loc o explozie a “casei verzi” in Imperiul Britanic, ideea fiind apoi exportata in Statele Unite si in intreaga lume.

Apoi a venit un moment de cotitura care a dus la inlocuirea sticlei in solarii cu un material nou, mai ieftin si mai versatil. In 1898, in timpul unui experiment, un chimist german a descoperit din greseala un nou material, alb si ceros, si a devenit, fara sa vrea, parintele polietilenei. Abia in 1933, alti cercetatori, de data aceasta britanici, au realizat prima sinteza industriala a polietilenei – cum altfel decat din intamplare!

Oamenii de stiinta au descoperit in curand proprietatile remarcabile ale acestui material, dar productia a trebuit sa fie oprita din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oprirea productiei nu a insemnat insa oprirea cercetarii, astfel ca, dupa razboi, Statele Unite au inceput productia comerciala pe scara larga a acestui nou material, care a gasit rapid aplicatii in toate industriile.

Iar cercetarile continue ale inginerilor chimisti au imbunatatit caracteristicile termice, mecanice si optice, astfel incat astazi este utilizat pe scara larga si in agricultura, in special in acoperiri solare. Da, toata povestea de mai sus este de fapt despre nasterea a ceea ce astazi numim in mod popular folie solara si pe care o consideram un material la indemana oricui!

Solariile sunt o modalitate populara de a va bucura de soare. Acestea se gasesc adesea in locuri precum parcuri si plaje. Solariile sunt, de asemenea, comune in tari precum Olanda. Acest lucru se datoreaza faptului ca dezvoltarea cercetarii, a tehnologiei si a capacitatilor de productie a permis ca o suprafata de aproape 40.000 km2 sa fie acoperita de solarii la nivel mondial. Aceasta reprezinta aproximativ 10% din suprafata totala a solariilor.

Folia solara oferita de RegalFermierul.ro este suma anilor de cercetare a inginerilor chimisti de care am amintit mai sus. Dezvoltata cu scopul de a elimina problemele cu care se confruntau in trecut fermierii care exploatau ferme solare, aceasta folie solara este alegerea perfecta care va permite sa va concentrati pe activitatile agricole specifice in interiorul fermei solare, rezolvand inconvenientele cauzate de fenomenele fizico-chimice care apareau in mod traditional. Cu o grosime de 150μ si fabricata in 8 straturi prin coextruziune, este o folie multi-adeziva de o calitate exceptionala.

Cu o rezistenta mecanica remarcabila, rezistenta la lumina solara si la spray-urile cu sulf, previne condensul in interiorul solarului, iar fiind tratata cu un tratament antivirus ajuta la indepartarea daunatorilor. Durata de viata a acestei folii solare poate fi de pana la 8 ani si este garantata de producator pentru 36 de luni.

Cu siguranta va fi printre cele mai bune investitii!

Ce proprietati fizice are solul din gradina?

Textura : Solul este compus atat din minerale (derivate din roca de sub sol sau transportate prin vant sau apa) cat si din materie organica (din plante si animale in descompunere). Portiunea minerala a solului este identificata prin textura sa. Textura se refera la cantitatile relative de nisip, namol si argila din sol. Acesti trei termeni se refera doar la dimensiunea particulelor, nu la tipul de mineral care ii cuprinde. Nisipul este familiar pentru cei mai multi dintre noi si are cea mai mare dimensiune texturala a solului. Granulele de nisip pot fi vazute cu ochiul liber sau cu o lentila de mana.

Nisipul ofera aerare si drenaj excelent. Se cultiva usor si se incalzeste rapid primavara. Cu toate acestea, se erodeaza usor si are o capacitate scazuta de a retine apa si nutrienti. Lutparticulele sunt atat de mici incat pot fi vazute doar printr-un microscop electronic. Solurile argiloase contin cantitati mici de aer, iar apa se scurge incet prin ele. Argila este greu de cultivat si se incalzeste lent primavara. Dar tinde sa se erodeze mai putin rapid decat nisipul si are o capacitate mare de a retine apa si nutrienti. Malul are dimensiuni intre nisip si argila. Particulele individuale de namol pot fi vazute printr-un microscop de putere mai mica. Are caracteristici intermediare in comparatie cu nisipul si argila.

Majoritatea solurilor contin toate cele trei dimensiuni de particule (nisip, namol, argila). Loam este un termen care este adesea folosit in general pentru a se referi la solurile care sunt un amestec de nisip, namol si argila.

Majoritatea solurilor noastre vegetale sunt argiloase. Cu toate acestea, „loam” poate varia de la un amestec destul de egal al celor trei dimensiuni texturale, la un amestec dominat de nisip sau namol sau argila. In calitate de gradinar, ar trebui sa inspectati argil inainte de a-l cumpara, deoarece aceste variatii afecteaza practicile de management.

Structura : Nisipul se gaseste adesea ca particule individuale intr-un sol, dar namolul si argila sunt aproape intotdeauna aglomerate in unitati mai mari numite agregate. Modul de agregare defineste structura unui sol. Structura solului este descrisa prin termeni precum blocat, platy, prismatic si unghiular. Solurile vegetale productive au adesea o structura de sol granulara. Marimea si forma agregatelor este influentata de tipul mineralului, dimensiunea particulelor, umezirea si uscarea, ciclurile de inghet/dezghet si activitatea radacinilor si animalelor.

Materia organica descompusa, zaharurile din plante excretate din radacini, produsele reziduale ale microbilor solului si agentii de ameliorare a solului adaugate actioneaza toate pentru a cimenta particulele in agregate. Cu toate acestea, agregatele se pot desprinde prin prelucrare, compactare si pierdere de materie organica din sol. Structura solului este un proces foarte dinamic. Structura buna a solului mareste spatiul porilor (vezi mai jos) care sprijina patrunderea radacinilor, disponibilitatea apei si aerarea.

0 Shares
You May Also Like