- Pompa cu motor pe benzina
Motoarele pe benzina sunt recomandate pentru utilizare ocazionala, sunt mai silentioase decat cele diesel si sunt reprezentate in principal de motoare in 4 timpi. Intretinerea este echivalenta cu cea a oricarui alt motor si se limiteaza la verificarea periodica a nivelului de ulei, a filtrului de aer si a bujiilor.
De asemenea, pornirea este mai usoara, chiar si dupa o oprire indelungata. In ceea ce priveste costurile, motorul pe benzina este mai ieftin decat cel diesel si este mai usor de manevrat.
Pompele mai mici sunt disponibile cu motoare in doi timpi si functioneaza cu un amestec de benzina si ulei in acelasi rezervor. La aceasta categorie, recomandarea noastra este o motopompa benzina WP20 6.5CP debit 36m3/h.
- Pompa cu motor diesel
Motoarele diesel sunt recomandate pentru o utilizare intensiva si regulata. In general, acestea sunt utilizate la pompele de mare putere (in special la cele utilizate in lupta impotriva incendiilor) si sunt mult mai zgomotoase.
Acestea necesita o intretinere mai riguroasa si sunt mai greu de pornit – pompele mari au un demaror electric. O pompa diesel este mai scumpa decat o pompa pe benzina, iar intretinerea este mai regulata si mai amanuntita: demaror, bujii, filtre, nivel de ulei, injectoare.
Impactul cilindreei motorului asupra performantelor
Cilindreea unui motor se masoara in centimetri cubi (cc sau cm3) si se raporteaza la volumul camerei de ardere a cilindrului (in functie de distanta dintre punctul mort superior si inferior al pistonului si alezajul cilindrului). Pentru aceleasi caracteristici de pompare, preferati o motopompa cu cilindree mai mare, deoarece, pentru aceeasi performanta, viteza sa este mai mica, ceea ce economiseste motorul.
Debit, presiune, HMT: caracteristicile cheie ale unei motopompe
- Debit
Debitul este caracteristica care determina volumul de apa pompat si evacuat de catre pompa intr-o anumita perioada de timp. Exprimat in metri cubi pe ora (m3/h) sau in litri pe minut (l/min), se alege in functie de volumul de apa care trebuie pompat si de timpul disponibil.
- Presiune
Presiunea defineste forta pe care o exercita apa la refulare. Acesta este legat de debit, de sectiunea transversala a conductei si se masoara in B (bari). Daca pompa este utilizata doar pentru drenaj, presiunea este irelevanta, dar este importanta daca pompa este conectata la dispozitive care necesita o anumita presiune de intrare (de exemplu, sisteme de aspersoare).
Exemplu: o pompa cu o presiune efectiva (la iesirea pompei) de 2,5 B sau 25 mCE da, daca refularea se afla la aceeasi inaltime ca si pompa, o presiune de iesire de 2,5 B. Daca refularea se afla la 10 m deasupra pompei, va fi disponibila o presiune de iesire de numai 1,5 B.
- Cap total: HMT
Capul total rezuma o situatie de pompare. Adica, se calculeaza prin adaugarea inaltimii de aspiratie (HA) intre punctul de apa si pompa, inaltimea de refulare (HR) intre pompa si punctul de refulare, presiunea de iesire necesara in bari (B) si caderile de presiune rezumate la lungimea conductei de refulare si a fitingurilor (10 m = 1 B sau adaugati 10 %).
Cum s-a schimbat agricultura in Japonia odata cu aparitia motocultorului?
Antreprenorii japonezi au inceput sa proiecteze si sa produca tractoare cu doua roti la inceputul anilor 1920. Potrivit lui Francks (1996), un fermier din Okayama Nishizaki Hiroshi (nascut in 1897) se intorcea din Primul Razboi Mondial hotarat sa nu mearga in spatele animalelor de tractiune ale tatalui sau si a inceput sa experimenteze atasarea unui plug la noile motoare cu kerosen de mici cai putere pe care fermierii le incepeau. de folosit pentru pomparea apei si treierat.
Nishazaki a vazut un tractor de gradina fabricat in Elvetia (? SIMAR ? – Société Industrielle de Machines Agicoles Rotatives) fiind demonstrat printr-o initiativa de demonstratie a tehnologiei guvernamentale japoneze intr-un sat din apropiere (agentul japonez al companiei elvetiene de masini a incetat sa mai importe pana in 1925, deoarece masina s-a dovedit ca nu era capabila sa manipuleze soluri grele de orez japoneze).
Pana in 1926, Nishizaki facuse prima sa versiune dintr-un motor diesel conectat printr-o curea la lame rotative montate pe un cadru de lemn cu doua roti. Curand a inceput sa-l inchirieze vecinilor. Si, ca si in cazul tuturor ideilor bune, in curand au intrat in scena mai multe ateliere mici locale producand diverse versiuni.
Pana in 1938, in Japonia existau 22 de producatori, dintre care 17 in Okayama. Pana in 1939, in Japonia erau folosite peste 2800 de tractoare/rotovatoare cu doua roti. Dar la inceputul anilor 1940 aproape jumatate din toate masinile erau scoase din functiune din cauza lipsei de calitate si a pieselor de schimb.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, tractoarele mici cu 2 roti au fost importate din Statele Unite si au fost destinate in principal utilizarii in carucioare de transport/tragere si remorci mici.
Pe masura ce acestea au castigat popularitate, multi producatori japonezi „… luand indicii culese de la masini straine…” au inceput productia folosind modelul american ca model initial.
Fermierii au descoperit rapid ca tractoarele cu 2 roti erau mai economice de utilizat, in comparatie cu pastrarea animalelor pentru lucrarea solului, iar tractoarele cu 2 roti au inceput sa se vanda pe scara larga.
Comerciantii de masini agricole primeau vite pentru troc cu tractoare si, la randul lor, vindeau vitele pe piata de carne. Puterea medie a tractorului la hectar in 1950 era aproape zero. Aceasta medie a crescut la 0,86 PS pe hectar in zece ani, odata cu raspandirea rapida a tractoarelor cu doua roti. Atasamentele de remorca au fost, de asemenea, utilizate pe scara larga pentru transport.
